Daca ai spune la un moment dat:" Vreau sa uit tot" sau "Nu conteaza ce am spus. Nu mai exista", crezi ca nu ti-ar sari cineva in cap ca "NU! Nu trebuie sa uiti! Traiesti prin amintiri" sau ceva de genul, ai asculta?:))Probabil nu, si probabil vei uita ce ai spus maine sau saptamana viitoare.
Toti avem momentele noastre, mai bune sau mai putin bune. Dar momentele bune se ciocnesc de cele rele si plangi, si tipi, si esti trist. Iar apoi redevin bune sau mai bune si iar dai intr-o suparare. Dar e perfect normal, nu?
Fericire da si ia, dar la fel si supararea. Echivalente astea doua, probabil.
Ceea ce vreau sa spun in niste simple cuvinte pe care, daca nu ati observat inca(da, sigur), le incurc pana la moarte(de unde vine o alta teorie, dar scriu mai incolo.), este aceea ca daca exista fericire trebuie sa existe si nefericire. Dar oare cati folosesc expresia "daca exista nefericire,trebuie sa existe fericire?". Probabil toti au ceva asemanator prin cap, dar nimeni nu va spune cred ca vreodata in necunostinta de cauza ca "daca exista nefericire, trebuie sa existe si fericire". Imposibil! Absolut si permanet neatinsa! E o fraza folosita, dar niciodata nu va fi spusa inainte de inversul ei.
Acum magica mea teorie despre cuvinte rasucite pana mor.
Nu prea au cum sa moara daca sunt rasucite. Dar daca scrii o foaie si apoi o arunci si arde sau se dezintegreaza sau se sterge pasta, cerneala, creionul(colorat sau negru), cuvintele scrise pe ea nu mor?
Intrebarea zilei!
Daca aveti idei asemanatoare, dati-le viata. Oricum, nu traiesc o vesnicie.
Alta intrebare a zilei: In rai te lasa sa gandesti la fel de profund sau macar sa gandesti, sau pur si simplu TREBUIE sa fii fericit?:-?
Complicata treaba:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu